Circa 60 de cercetători, cadre universitare, experți și specialiști în domeniul electoral din Republica Moldova și din străinătate au participat, astăzi, 13 noiembrie 2026, la Conferința științifică cu participare internațională „Spre democrație calitativă prin cercetare electorală”, desfășurată în format online. Evenimentul a oferit o platformă de dialog și schimb de experiență privind provocările care afectează procesele electorale și democratice, precum și soluțiile necesare pentru consolidarea integrității și rezilienței democratice.

Organizată de Centrul de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE), conferința a reunit perspective academice și practice asupra integrității electorale, rezilienței democratice și evoluției sistemelor electorale, punând în discuție atât lecțiile trecutului, cât și provocările care influențează democrațiile contemporane.

Evenimentul a fost deschis de Mircea Catîrău, membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) și Natalia Țurcan, directoare interimară CICDE, care au evidențiat importanța integrității electorale ca dimensiune esențială a rezilienței democratice.

Mircea Catîrau a subliniat că: „Reziliența electorală înseamnă capacitatea organelor electorale, a proceselor și a tuturor actorilor implicați de a asigura desfășurarea corectă și transparentă a alegerilor, indiferent de provocările întâmpinate. Comisia Electorală Centrală contribuie la consolidarea acestei reziliențe prin măsuri de prevenire și gestionare a riscurilor, inclusiv în situații de criză și în fața amenințărilor externe și tehnologice.”

„Pentru CICDE, cooperarea cu mediul academic înseamnă, înainte de toate, eforturi comune pentru identificarea unor soluții practice, fundamentate pe cercetare. Această colaborare prinde contur prin proiecte realizate împreună cu universitățile, în care sunt implicați tineri cercetători și coordonatorii lor științifici. Acordul trilateral semnat în această toamnă de Comisia Electorală Centrală, CICDE și Universitatea Tehnică a Moldovei deschide noi oportunități de colaborare, în special în domeniul aplicării tehnologiilor în procesele electorale. Le mulțumesc tuturor universităților, instituțiilor de cercetare și specialiștilor care contribuie la dezvoltarea acestui dialog”, a menționat Natalia Țurcan.

Prima sesiune „Reziliența democratică în procesele electorale”, moderată de Arina Kraijdan, doctoră în istorie și coordonatoare a programului de cercetare al CICDE, a fost dedicată riscurilor care pot afecta corectitudinea scrutinelor și capacității instituțiilor de a le preveni și gestiona.

În cadrul acesteia, Roman Donos, masterand, specialitatea Studii de Securitate Națională, Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative a Universității de Stat din Moldova, a analizat coruperea electorală în contextul alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova, din perspectiva securității naționale. Evoluția legislației electorale în perioada 1991–2026 și rolul acesteia în consolidarea rezilienței democratice în fața interferențelor externe au fost examinate de Adrian Crainic, asistent universitar, doctorand, facultatea Drept, Universitatea de Stat din Republica Moldova.

La rândul său, Oleg Onea, masterand, Științe politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative SNSPA, a abordat mecanismele și instrumentele prin care actorii externi pot interveni în procesele electorale, precum și vulnerabilitățile instituționale care pot fi exploatate în acest context. Dimensiunea internațională a discuțiilor a fost completată de Nona Shahnazarean, cercetătoare la Institutul de Arheologie și Etnografie al Academiei Naționale de Științe a Republicii Armenia, care a prezentat aspecte de gen în contextul alegerilor parlamentare din Armenia din 2026.

Cea de-a doua sesiune „Lecții electorale – aspecte istorice și comparative”, moderată de Gheorghe Rață, doctor în istorie și formator CICDE, a pus în discuție relația dintre încrederea cetățenilor, legitimitatea electorală și responsabilitatea instituțională, precum și contribuția experiențelor istorice și internaționale la înțelegerea democrației contemporane.

O incursiune în istoria electorală a sudului Basarabiei a fost realizată de Olga Trandafilova, printr-o cercetare dedicată încălcării legislației electorale și mecanismelor propagandei politice în satele găgăuze, în contextul alegerilor locale din anii 1930, desfășurate în Regatul României. Studiul a evidențiat că probleme precum integritatea listelor electorale, litigiile post-electorale și mobilizarea partinică nu sunt specifice doar perioadei contemporane, ci au reprezentat provocări și în trecut, oferind repere im            portante pentru înțelegerea evoluției practicilor democratice.

Dina Barcari, doctoră în antropologie și conferențiară universitară la Universitatea Tehnică a Moldovei, a analizat relația dintre contractul social și democrația calitativă, evidențiind interdependența dintre încrederea cetățenilor, legitimitatea electorală și responsabilitatea instituțiilor. În aceeași sesiune, Natalia Putina, doctoră în politologie și conferențiară universitară la Universitatea de Stat din Moldova, a prezentat lecțiile alegerilor parlamentare din 2025 din perspectiva rezilienței electorale.

La rândul său, Cristina Petcu, coordonatoare de cercetare la SeeD – Centre for Sustainable Peace and Democratic Development, a analizat metodele alternative de exercitare a dreptului de vot, pornind de la experiența Republicii Moldova. Prezentarea a evidențiat riscurile și perspectivele votului prin corespondență și ale soluțiilor digitale.

Rolul tinerilor în schimbarea democratică din Serbia, în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026, a fost abordat de Gheorghe Rață. Alegerile au evidențiat mobilizarea tinerilor și contribuția acestora la formarea unei Platforme Civice Unitare, după doi ani de eforturi și implicare de a aduce schimbarea în rândul conducerii. Totodată, a fost analizat rolul tensiunilor sociale în dinamica electorală, precum și importanța combaterii dezinformării. Utilizarea unor instrumente de comunicare adaptate le-a permis tinerilor să reacționeze la informațiile false și să contracareze narativele înșelătoare din spațiul public.

Discuțiile au reliefat faptul că modernizarea metodelor de vot poate contribui la extinderea participării electorale, însă implementarea acestora trebuie însoțită de garanții privind securitatea procesului, secretul votului, controlul procedurilor și informarea corectă a alegătorilor.

Un mesaj comun al celor două sesiuni a fost că reziliența democratică nu se construiește exclusiv în ziua alegerilor. Aceasta presupune instituții responsabile, legislație adaptată noilor riscuri, protejarea spațiului informațional și implicarea activă a societății. Totodată, experiențele istorice și comparative demonstrează că încrederea cetățenilor rămâne una dintre cele mai importante resurse ale democrației, iar consolidarea acesteia depinde de calitatea instituțiilor și de responsabilitatea lor față de societate.

Prin organizarea conferinței „Spre democrație calitativă prin cercetare electorală”, CICDE încurajează dialogul dintre mediul academic și practicienii din domeniul electoral și promovează cercetarea științifică drept instrument de identificare a vulnerabilităților, valorificare a lecțiilor electorale și elaborare a unor soluții pentru consolidarea rezilienței democratice.