Posibilitatea implementării votului electronic, diminuarea vârstei de vot de la 18 la 16 ani și creșterea investițiilor în educația electorală sunt trei dintre subiectele abordate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Importanța participării tinerilor la alegeri”, desfășurată ieri, 11.10.2024, la Chișinău. Evenimentul la care au participat reprezentanți ai sectorului public și ai celui asociativ, dar și peste 20 de tineri de la diferite instituții de învățământ din capitală și la nivel de țară a fost organizat de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), în cadrul campaniei de informare „Învață cu noi, alege singur!”.
Directoarea CICDE, Dr. Doina Bordeianu, a specificat la deschiderea mesei rotunde că această campanie de informare are drept scop să încurajeze tinerii din Republica Moldova, care vor vota în această toamnă pentru prima dată să iasă la urne și să facă o alegere conștientă și asumată la 20 octombrie 2024. „În această perioadă am reușit să ajungem deja la peste 700 de tineri din diferite instituții de învățământ preuniversitare și universitare și să le vorbim despre cele două exerciții electorale și despre modalitățile prin care se pot implica. De asemenea, în cadrul campaniei respective vom avea săptămâna viitoare și o expoziție de picturi în holul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Urmează să premiem inclusiv câștigătorii concursului de eseuri și concursului „Biblio-R.A.F.T. electoral”, în ziua alegerilor vom desfășura și un quiz electoral ”, a menționat Doina Bordeianu.
La rândul lui, președintele CNTM, Cristian Vizir, a completat că și Consiliul desfășoară în context o campanie de informare cu genericul „Votează tinerii” și că au avut în cadrul acesteia deja mai multe evenimente, preponderent online. „Vă invit să vizitați paginile noastre de Social Media, unde suntem activi și discutăm anumite subiecte, poate pe alocuri banale, dar importante. De exemplu, cu ce acte putem vota sau la ce secție de votare suntem arondați, întrebări esențiale pentru cei care votează pentru prima dată. Pentru noi este important să clarificăm astfel de lucruri, mai ales că anul acest avem peste 40 de mii de tineri care vor vota pentru prima dată”, a subliniat Cristian Vizir.
Directorul adjunct al Agenției Naționale a Tineretului, Vadim Smîntînă, a menționat că rata de participare a tinerilor de 18-25 de ani la alegerilor locale generale din 2023 a fost cea mai mică în ultimii ani. „Principalele cauze care au dus la această diminuare sunt lipsa interesului față de politic, cunoștințe și practici reduse de implicare în procesele decizionale și migrația internă și externă. Noi avem două programe, unul de capacitare a consiliilor de elevi și altul al centrelor de tineret. În cadrul primului program deja am avut alegerea consiliilor locale, urmând să aibă loc inclusiv delegarea în consiliile raionale și în forumul național, acesta fiind un prim pas de implicare a tinerilor în procesele decizionale. În cadrul celui de-al doilea program am lansat campania „Lasă tot și hai la vot” pentru a crește nivelul de conștientizare a importanței votării în rândul tinerilor”, a precizat Vadim Smântână.
În context, șeful adjunct al Direcției comunicare, relații publice și mass-media din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Cornel Pasat, a subliniat că o schimbare majoră a fost efectuată în 2011, când a fost creat CICDE și inclusiv în ultimii ani în care a fost consolidată relația cu Ministerul Educației și Cercetării. „Noi promovăm inclusiv diferite modificări la legislație pentru a facilita participarea tinerilor la alegeri, dar mai promovăm și modernizarea, simplificarea și digitalizarea procesului electoral. În ultimii ani a fost făcut un studiu de fezabilitate cu privire la implementarea votului electronic în Republica Moldova, care arată că avem toate precondițiile necesare pentru a fi implementat. Însă mai avem de muncit la securitatea cibernetică, să găsim fondurile necesare pentru implementare, dar li să asigurăm credibilitatea acestei metode de vot în rândul tuturor cetățenilor. Noi suntem siguri că în rândul tinerilor va fi primit cu brațele deschise votul electronic”, a afirmat Cornel Pasat.
Managerul de proiect în cadrul Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Dr. Sergiu TATAROV, a trecut în revistă principalele proiecte dezvoltate cu CICDE și CNTM pentru implicarea activă a tinerilor în procesele electorale, un exemplu fiind Școala electorală pentru tineri. „În următorii 4 ani, noi vom încerca să lărgim participarea tinerilor în procesele electorale, vom încerca să valorificăm și mai mult potențialul vostru. Pe de altă parte, noi vă îndemnăm să ieșiți la vot asumat și conștient. Este important este să vă exercitați acest drept acum la scrutinele din 20 octombrie”, precizat Sergiu Tatarov.
În aceeași ordine de idei, coordonatorul de proiect în cadrul PNUD Moldova, Radu Mîrza, a menționat că PNUD urmează să intervină în domeniul educației civice și în următorii 5 ani. „Avem un parteneriat foarte frumos cu CICDE de mulți ani pentru voi tinerii și pentru societate, pentru țară. Poate ați auzit de „VotART Junior”, „Drumul lui Arci”, „Ce? Unde? Când?”, toate sunt proiecte implementate în parteneriat cu CICDE. Dar cea mai frumoasă realizare sunt cursurile de educație electorală, care am reușit să le implementăm atât în școli, cât și în universități. Pare să fie un succes, tot mai multe solicitări vin astăzi de la instituțiile de învățământ pentru a preda acest curs opțional „Educație electorală” și pentru a le oferi susținere. Tinerii aparent sunt curioși să știe ce este educația electorală și simt nevoia să-și aprofundeze cunoștințele”, a subliniat Radu Mîrza.
Tinerii prezenți la masa rotundă au apreciat ideea implementării votului electronic în Republica Moldova, dar s-au arătat nedumeriți privitor la felul în care acesta va fi implementat, exprimând neîncredere față de corectitudinea procesului electoral. „Noi am mers în Germania să observăm închiderea secțiilor de votare într-o școală și toți voluntarii erau elevi din acea școală, majoritatea aveau 16-17 ani. Noi i-am întrebat dacă au fost instruiți și ei au confirmat acest lucru. Și la întrebarea, de ce? Ei s-au uitat așa lung la mine și mi-au răspuns că este țara lor, viitorul lor și dacă nu le-ar păsa lor, atunci cui să-i pese. Iată așa se creează încrederea în instituțiile publice. Aceeași abordare este și în Marea Britanie sau Norvegia. Procesul acesta este mult mai relaxat, mult mai deschis, mult mai mulți tineri se implică, dar în schimb tentativa de a frauda alegerile se sancționează cu 5 ani de închisoare. Problema nu este în IT și nici în oameni, problema este în clasa politică”, a explicat coordonatoarea de program în cadrul Asociației „Promo-LEX”, Olga Manole.
De asemenea, tinerii și-au exprimat dorința de a vota de la vârsta de 16 ani, dar totodată aceștia spun că se simt prea puțin informați pentru a face acest lucru, solicitând mai multe investiții și implicare pe această direcție. „CICDE a elaborat în 2022 un Policy Brief și am pornit de la faptul că în Codul muncii este permis tinerilor de la 16 ani să lucreze, de la 14 ani să facă voluntariat. Tot legea îi trage la răspundere dacă încalcă anumite condiții. Pot chiar să se căsătorească și să facă copii și de ce nu ar trebui să și voteze de la 16 ani. Austria de exemplu a inclus la toate tipurile de alegeri votul de la 16 ani. Alte țări precum Croația permit tinerilor de 16 ani să-și exercite acest drept doar dacă este angajat în câmpul muncii. Am văzut în Iran sau Irak că au permis în 2008 tinerilor de la 15 ani să voteze. Am văzut ce au spus psihologii că la 16 ani tânărul este pregătit să voteze, cel puțin în cazul alegerilor locale generale. Noi suntem pro ca tinerii să voteze de la 16 ani și avem programe de educație electorală începând cu treapta preșcolară”, a menționat formatoarea CICDE, Marcela Roșca.
În context, secretarul general al CNTM, Roman Banari, a explicat că de fapt tinerii nu sunt pregătiți deocamdată să voteze de la 16 ani. „Încă sistemul nu este pregătit să le asigure cunoștințe pentru a participa. În acest sens ar fi necesară o evaluare. Trebuie să ne asigurăm că avem o disciplină permanentă de la 1 septembrie și până la 31 mai și nu cum avem acum în cazul educației pentru societate câteva ore pe an. Recomandarea este să avansăm să asigurăm că disciplina opțională „Educație electorală” este obligatorie și ca finalitate, tinerii vor cere ca ei să aibă drept de vot de la 16 ani. Organizarea alegerilor în cadrul Consiliilor de elevi este o strategie mai ascunsă pentru a antrena spiritul ăsta de participare democratică”, a explicat Roman Banari.
Pe de altă parte, directorul executiv al Asociației Obștești „Eco-Răzeni”, Sergiu Gurău, a invitat tinerii să se implice activ în procesele electorale și să învețe din experiența lor. „La Ialoveni avem una dintre cele mai înalte rate de participare a tinerilor la alegeri, avem una din cele mai mari rate ale tinerilor consilieri raionali și primari. Tinerii sunt o resursă și noi îi susținem foarte mult, inclusiv cei din grupurile vulnerabile. Noi arătăm și încurajăm istorii de succes. Puterea exemplului este una enormă. Noi suntem deschiși să împărtășim experiența noastră. Pe lună avem cel puțin un grup care ne vizitează pentru a le oferi susținere”, a menționat Sergiu Gurău.
Tinerii au apreciat organizarea acestei mese rotunde, care a durat cu aproape o oră mai mult decât a fost programat inițial în agendă. De asemenea, aceștia au mulțumit organizatorilor pentru oportunitatea de a afla din prima sursă informații relevante pentru ei, dar și posibilitatea de a acorda direct întrebări factorilor de decizie, reprezentanților societății civile și organizațiilor internaționale neguvernamentale.
