Armonizarea legislației electorale și a celei conexe domeniului electoral cu legislația Uniunii Europene, dar și aspecte de gen în procesul electoral au fost principalele subiecte abordate astăzi, 15.11.2024, în cadrul conferinței științifice cu participare internațională, având genericul „Către democrație calitativă prin cercetare electorală”, ediția a IV-a. Evenimentul a fost desfășurat în format online, de către Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), cu participarea reprezentanților comunității științifice, dar și a altor actori interesați din țară și străinătate.
În deschiderea conferinței științifice, coordonatoarea programului de cercetare din cadrul CICDE, Arina Kraijdan, doctor în istorie, a specificat că temele tratate corespund priorităților strategice de dezvoltare ale Republicii Moldova și țin direct de obiectivul CICDE – construcția unei democrații funcționale și calitative. „În contextul integrării europene a Republicii Moldova, CICDE se aliniază principiilor Științei deschise, așa cum au fost ele definite în Recomandarea UNESCO în noiembrie 2021, și oferă acces deschis, online, fără plată la toate resursele educaționale în domeniul electoral”, a precizat Arina Kraijdan.
Directoarea adjunctă a CICDE, Cristina Cucurudza, master în drept, a subliniat în context că protejarea și cultivarea democrației presupune acțiuni și măsuri zilnice, atât în sarcina factorilor decizionali, dar și a cetățenilor de rând. „Conferința anuală a CICDE vine să facă o radiografie a fenomenelor sociale, politice, care garantează participarea cetățenilor la guvernare, pentru ca ulterior să servească temei pentru schimbările necesare. Pe această cale fac apel la toți practicienii și reprezentanții comunității științifice de a studia sub auspiciile CICDE diferite aspecte ale domeniului electoral, în vederea îmbunătățirii legislației și practicii electorale”, a menționat Cristina Cucurudza.
În contextul armonizării legislației Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene, membra Comisiei Electorale Centrale (CEC), Tatiana Barburoș, a declarat că noul Cod electoral, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, a fost elaborat cu scopul de a perfecționa procedurile electorale în conformitate cu recomandările misiunilor naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor. „Printre obiective avem implementarea noilor metode alternative de vot și extinderea votului prin corespondență, restructurarea Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri” și digitalizarea proceselor electorale, dar și consolidarea capacităților de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”, a menționat Tatiana Barburos.
Unul dintre partenerii Republicii Moldova în tot acest proces de armonizare a legislației este Consiliul Europei (CoE), ajutând la elaborarea a 12 regulamente electorale. „CoE a elaborat inclusiv un curs de învățare la distanță pentru magistrați și a desfășurat chiar o campanie la nivel național împotriva sexismului și discursului instigator la ură. În următoarele zile urmează să aprobăm planul de acțiuni pentru anul viitor, măsuri ce vor consolida și mai mult democrația în Republica Moldova. Astfel, pas cu pas vom reuși în cele din urmă să ne aliniem la standardele Uniunii Europene”, a precizat managerul de proiect în cadrul Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Sergiu Tatarov.
În cadrul conferinței științifice, cercetătoarea de la Institutul de Studii Europene și Drepturile Omului din cadrul Universității Pontificale din Salamanca din Spania, Ingrid Bicu, a relatat că peisajul informațional din jurul alegerilor din 2024 este modelat de dinamici complexe, în care tactici dăunătoare – cum ar fi dezinformarea, interferența străină, finanțarea politică ilicită, captarea mass-media, manipularea informațiilor și atacurile bazate pe gen – sunt folosite atât prin strategii inovatoare, cât și bine stabilite în spațiile fizice și digitale.
„De-a lungul anilor, și la un ritm accelerat recent, creșterea autoritarismului digital a devenit o tendință notabilă, amplificată de progresele tehnologice rapide, activate de AI. Actorii răufăcători exploatează din ce în ce mai mult aceste tehnologii și monitorizează, controlează și restricționează accesul la informație, creează narațiuni divizoare, limitează libertatea de exprimare și orchestrează campanii de manipulare, în special în jurul evenimentelor electorale”, a atenționat Ingrid Bicu.
Masteranda la Facultatea de științe politice în cadrul Universității din București, Alexandrina Rusu, a elaborat o cercetare în context, coordonatoare fiind Mariana Iațco, doctor în științe politice, conferențiară universitară la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative a Universității de Stat din Moldova (USM). „Raportat la practica Uniunii Europene, studiul evidențiază necesitatea unor acșiuni coerente la nivel politic, tehnologic, social, legislativ și educativ. Ca și recomandări propunem constituirea unei structuri guvernamentale, organizarea de instruiri a activiștilor politici, civici și electorali, introducerea de cursuri specializate la nivel universitar și extinderea și sprijinirea cercetării privind dezinformarea și discursul de ură în politică”, a menționat Mariana Iațco.
Alte două cercetări în contextul armonizării legislației Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene au vizat problemele tineretului în discursul politic din Republica Moldova și practica Austriei și Germaniei în reducerea vârstei de vot la 16 ani. Prima cercetare aparține lui Ciobanu Ieronim, masterand la Facultatea Istorie și Filozofie, USM, care a concluzionat o lipsă de coordonare și coerență între diferitele politici de tineret implementate de către stat, un deficit de integrare între strategiile naționale și cele locale destinate tinerilor și o lipsă de aliniere a politicile cu nevoile reale ale tinerilor. Cea de a doua cercetare a fost elaborată de Olivia Plămădeală, masterandă la Universitatea „Johannes Kepler” din Linz, Austria, care a conchis că reducerea vârstei de vot reprezintă o metodă eficientă de a crește rata de participare la alegeri și de a îmbunătăți per general implicarea civică a societății, iar pentru a implementa această reformă este nevoie de o pregătire mai consistentă în școli.
Cel de-al doilea subiect important abordat în cadrul conferinței științifice a vizat egalitatea de gen în politică. Alte două cercetări în context au fost efectuate de doctoranda la Institutul de Istorie al USM, Ana Molcoșean, și magistra la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Ana Ciubotaru. Dacă Ana Molcoșean a făcut o incursiune în istorie și a cercetat aspecte de gen în alegerile locale din județul Bălți, în perioada 1929-1938, atunci Ana Ciubotaru a prezentat o cercetare privind condițiile de participare ale candidaților independenți și candidatelor independente în alegeri locale generale 2023, fiind efectuat studiul de caz pe municipiul Bălți.
În această ordine de idei, Nona Shahnazarean, doctor în istorie la Institutul de Arheologie și Etnografie al Academiei Naționale de Știință a Armeniei, a vorbit despre intersecția dintre gen, război și dinamica postcolonială în Armenia și fosta Republică Nagorno-Karabah (NKR), concentrându-se pe împuternicirea femeilor în aceste regiuni afectate de război.
„Studiul abordează cum conflictele regionale etice, în special în Caucaz, au restructurat instituțiile sociale și au influențat rolurile femeilor în politică și consolidarea păcii. Lucrarea investighează impactul controversat al războiului asupra puterii femeilor, în care femeile câștigă egalitatea cu bărbații în timpul conflictului, evidențiind potențialul acestora ca actori cheie în consolidarea păcii, experiențele lor sociale unice și rezistența la corupție. Ipoteza este că participarea femeilor la consolidarea păcii poate duce la rezultate mai eficiente și durabile”, a concluzionat Nona Shahnazarean.
Rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul CICDE se publică bianual în revista de analiză, teorie și cercetare în domeniul electoral – „Digest electoral”. Astfel, intervenții în cadrul conferinței științifice au avut inclusiv unii autori de articole publicate în ultimul număr al revistei, publicat în iunie 2024. Unul dintre aceștia, formatoarea CICDE, Viorica Calugher, doctor în pedagogie, a vorbit despre problemele absenteismului electoral și efectele acestuia asupra calității democrației și legitimității guvernării.
De asemenea, președinta Consiliului electoral de circumscripție electorală Ștefan Vodă, Aliona Muntean, a relatat despre reprezentarea femeilor în politică, iar președinta Consiliului electoral de circumscripție electorală Bălți, Svetlana Colesnic, a oferit detalii privind stagnarea indexului egalității de gen în Republica Moldova.
CICDE susține cercetarea electorală prin atragerea cercetătorilor naționali și străini, din cadrul științelor umanitare și din diverse domenii conexe, pentru cercetarea problemelor și propunerea soluțiilor în cadrul conferințelor științifice, meselor rotunde, programelor de susținere a tinerilor cercetători.
Conferința științifică curentă se află la cea de a IV-a ediție, fiind organizată anual de CICDE cu scopul de a trata și a evidenția problemele în domeniul electoral, dar și de a identifica soluții pentru perfecționarea proceselor electorale și democratice.
